Utilizarea în scop medical a nicotinei

Tutunul a fost folosit in cele mai diferite timpuri pentru in tratamentul durerilor de cap, al astmului, gutei, durerilor de urechi, travaliului, si chiar cancerului.
Diferitele sale efecte in ceea ce priveste comportamentul au fost de asemenea observate
Era folosit de catre calugari pentru a inhiba pornirile sexuale, desi Kant privea tutunul ca pe un excitant sexual. Studiile stiintifice asupra fumatului releva faptul ca multe dintre primele afirmatii referitoare la beneficiile tutunului se bazeaza pe observatii adevarate.
Fumatul este un mod convenabil pentru oameni de a-si regulariza starea sau sentimentele, si aduce unele beneficii in controlul asupra greutatii. Nicotina are cu certitudine si efecte terapeutice, dar largul spectru de efecte daunatoare asupra organismului ne face prevazatori in aprobarea ei in scopuri terapeutice.
In acceptia sa de de medicament “auto-administrat” tutunul este foarte convenabil, este legal, relativ ieftin si usor de gasit. Poate fi folosit aproape oriunde, cantitatea (doza) poate fi controlata cu usurinta, iar sistemul de administrare convenabil.
Tutunul patrunde in sange la cateva secunde de la inhalarea fumului, unde nicotina are efect imediat asupra starii de anxietate de plictiseala sau asupra stressului.
Este evident faptul ca fumatorii folosesc tutunul pentru a-si controla starile si emotiile. Este doar o aparenta faptul ca efectele fumatului sunt variate si ca efectele pe termen scurt sunt benefice.
Pe termen lung fumatul este nociv pentru sanatate si scurteaza sansele de viata. Insa intelegerea avantajelor poate oferi raspunsuri la intrebarea “de ce se fumeaza?” si evidentia faptul ca dincolo de avantaje exista efecte secundare care trebuie avute in vedere ulterior daca se doreste ca tratamentul sa fie pe deplin reusit.

Dependenţa psihologică de nicotină şi fumat

Dezvoltările în domeniul dependenţei reprezintă o importantă coponentă a efectelor psihologice ale oricărui drog şi există o eviden puternică asupra dependenţei de nicotină ce se dezvoltă la fumătorii de ţigări. Anumite referinţe sunt onduse de studii observaţionale asupra tendinţelor şi modelelor consumului de nicotină de către fumători, în timp ce alte evidenţe vin din studii de măsurare a dependenţei la fumători. În unele dintre aceste studii există un raţionament teoretic explicit privind legătura dintre măsurile folosite şi m iezul conceptului utilizării compulsive, de vreme ce la altele legăturile sunt bazate pe atribuire. Evidenţa este ilustrată după cum urmează ma

Sindromul renunţării la nicotină 3

Au mai existat dezbateri pe tema creşterii anxietăţii şi dacă această temă poate fi inclusă în sindromul de renunţare. Cercetările recente sugereayă faptul că ar trebui inclusă deoarece s-a descoperit că nivelele de anxietate de fapt scad în loc să se ridice pe perioada de totală abstinenţă a fumătorilor. Anumite studii au raportat o iniţială ridicare a anxietăţii după stoparea fumatului , dar are o viaţă scurtă şi este urmată de o scădere la nivelele din timpul fumatului. A fost argumentată creşterea anxietăţii observată în unele studii despre renunţarea la fumat că este un răspuns psihologic al încercării de a se lăsa de fumat , care se înrăutăţeşte când încercarea nu este pe deplin un succes. Aceasta este o temă ce necesită o clasificare. Concluyia finală , că renunţarea la fumat reyultă prin semne şi simptome ce sunt inversate de nicotină ce implică puternic dependenţa de nicotină. Conceptul de simptom al renunţării are deasemenea implicaţii importante pentru înţelegerea bayelor psihologice pentru continuarea fumatului.

Sindromul renunţării la nicotină 2

Principalele schimbări în starea de spirit , simptomele psihice şi pariabilele psihologice care s+a demonstrat într-adevăr că apar ca urmare a abstinenţei de la ţigări sunt enumerate în tabelul de mai jos. Cele mai proeminente sunt simptomele de anxcietate , oboseală , concentrare grea şi iratibilitate şi agresiune , iar frecvenţa relativă variayă între diferiţi fumători. Durata acestui răspuns după renunţare , măsurată în termeni de timp pentru care s+a arătat că ar fi foarte diferită de nuvelele pre+abstenente ce predomină patru săptămâni sau mai puţin , deşi anumite efecte cum ar fi creşterea apetitului sunt mult mai insistente. Tabelul de mai jos identifică şi aceste caracteristici pentru care există o consistentă evidenţă a alinării prin înlocuirea nicotinei.
Au existat anumite dezbateri dacă pofta sau impulsul de a fuma fac parte din sindromul de renunţare. Un foarte mare cay poate fi deschis pentru includere de vreme ce nu există nici o evidenţă bună că aceste pofte sunt reduse de înlocuirea nicotinei şi sunt corelate cu alte elemnte ale sindromului de renunţare. De fapt , există anumite evidenţe că impulsul de a fuma este probabil singurul elment important al sindromului de renunţare.

Sindromul renunţării la nicotină 1

Sindromul renunţării la nicotină

Unul din sindromurilre renunţării la drog este format dintr-o colecţie de semne şi simboluri cauzate de absenţa de la utiliyarea unui drog care a format o adaptare psihologică. Sintomele are trebui să fie temporare deoarece , după perioada de abstinenţă susţinută , corpul ar trebui să-şi revină la normal , să se elibereye de drog.
Abstinenţa de la fumatul de ţigări este asociată cu un set caracteristic de semne şi simptome ce ar trebui să fie etichetate ca „sindromul renunţării la ţigară”. Pentru a determina dacă acest simpton este datorat în mod direct nicotinei , opus pierderii altor aspecte ale fumatului , necesită o demonstraţie că acesta este prevenit de ingestia de nicotină dintr+o altă sursă (gumă de mestecat cu nicotină) sau că sindromul are loc ca reyultat al abstinenţei faţă de alte forme de folosire a nicotinei. O astfel de demonstraţie este submină din faptul că sistemul alternativ de distribuire a nicotinei reyultă în general în nivele mai mici de administrare a nicotinei decât prin fumat şi deasemenea furnizează nicotină mult mai încet. De aici , chiar şi un element particular al sindromului de renunţare la ţigări nu este într-adevăr alinat de , de exemplu guma cu nicotină , poate preyenta deasemenea o stare a renunţării la nicotină. Oricum , existăexidente puternice că înlocuirea nicotinei reduce severitatea sindromului de renunţare la ţigară în general şi a elementelor specifice în particular.

Nicotina, benefică pentru tratarea schizofreniei şi a bolii Alzheimer

In cazul in care suferi de bolile de mai sus ..iti indic sa fumezi ..oricum are o importanta mai mica si esti trecut de 60 de ani ....

Nicotina, benefică pentru tratarea schizofreniei şi a bolii Alzheimer

Nicotina ar putea fi curând folosită în tratarea schizofreniei, hiperactivităţii şi a unor boli precum Alzheimer şi Parkinson, însă acest lucru nu justifică fumatul. Cercetările arată că nicotina are un impact puternic asupra activităţii creierului care suferă de boli psihiatrice sau degenerative. Unele experimente au arătat că nicotina poate încetini instalarea simptomelor maladiei lui Parkinson, iar altele au demonstrat calitatea acesteia de a reduce halucinaţiile la schizofrenici.

Tutunul si o Lista de Motive pentru a NU MAI FUMA!!!

Ei bine va provoc sa faceti incercarea sa va lasa de fumat !!

Tu ! cel/cea care citesti acum , esti in stare sa nu mai fumezi din clipa asta ?
Ce te determian sa fumezi?
Tsti interesant\a daca fumezi?

AM pregatit pt cei intetresati sa se lasa de fumat artiletria grea ..
o documentatie froasa pe care o sa o pun pe capitole .......

Am 48 de ore de cand nu mai fumez imi vine sa mananc din tastatura ...sa bat pe toata lumea m-am refugiat in camera mea si stau si imi musc buzele ...al dracu totusi am 48 de ore ...TU POTI ???